Artroscopie

Dr. Vlad Predescu

• chirurgia genunchiului
• artroscopie
• menisc
• ligamentoplastie

Ce este artroscopia?

Artroscopia genunchiului este o procedura chirurgicala miniinvaziva (incizii de aproximativ 1 cm) prin care medicul ortoped vizualizeaza interiorul articulatiei genunchiului cu ajutorul unui instrument numit artroscop, in acest fel putand fi diagnosticate si tratate diferite probleme articulare.

Artroscopul este de fapt o camera video in miniatura care transmite unui monitor imagini marite din interiorul articulatiei, ortopedul avand astfel o viziune clara asupra genunchiului.

Chirurgia articulara a cunoscut o mare imbunatatire de la introducerea artroscopului. Operatiile sunt mult mai putin traumatizante, vindecarea este mult mai rapida, recuperarea este extrem de scurta, iar cicatricile postoperatorii sunt minime.

Cum se face operatia?

Artroscopia presupune de cele mai multe ori anestezie rahidiana (in coloana), foarte rar fiind necesara anestezia generala. Se fac 2 sau 3 incizii de aproximativ 1 cm de o parte si de alta a rotulei, prin care se introduc in genunchi artroscopul si diferitele instrumente necesare repararii leziunilor. In majoritatea cazurilor este o „operatie de o zi”, pacientul plecand „pe picioarele lui” dupa 24 ore de spitalizare. Recuperarea este rapida, simpla si consta intr-un set de exercitii facute la domiciliu.

Anatomia genunchiului

Genunchiul este cea mai mare si cel mai des lezata articulatie a corpului. Este formata din capatul inferior al femurului, capatul superior al tibiei si rotula sau patela, strans unite intre ele de 4 benzi ligamentare (ligamentul incrucisat anterior si posterior; ligamentul colateral medial si lateral) ce asigura stabilitatea genunchiului.

Zonele unde cele 3 oase intra in contact sunt acoperite cu un strat neted de cartilaj articular ce asigura alunecarea usoara in timpul miscarii. In artroza cartilajul articular se „macina” provocand durere.
Intre femur si tibie exista 2 benzi fibroase semicirculare numite menisc intern si extern cu rol de stabilizare a articulatiei si de absorbtie a socurilor.
Toata articulatia este delimitata de o capsula articulara captusita cu o membrana fina numita membrana sinoviala ce are rolul de a secreta un lichid special ce lubrifiaza genunchiul.

Problemele genunchiului

            In mod normal toate componenentele genunchiului functioneaza impreuna in deplina armonie. Traumatismele ce apar in timpul practicarii sporturilor sau la serviciu, inaintarea in varsta pot cauza leziuni si inflamatii ale componentelor articulare traduse prin durere si diminuarea mobilitatii genunchiului.
Artroscopia este in masura sa depisteze si sa trateze o serie de afectiuni ale genunchiului:

Leziunea de menisc:

1. este de departe cea mai frecventa
2. apare de obicei printr-o miscare brusca de rasucire a genunchiului in timpul miscarii, mai ales in cadrul activitatilor sportive
3. genunchiul de regula se umfla la cateva ore dupa traumatism
4. toate tipurile de leziuni de menisc se pot trata artroscopic prin excizie partiala (se scoate portiunea rupta de menisc) sau sutura
5. meniscul se poate rupe de mai multe ori!!

Corpi liberi articulari:

1. un traumatism la nivelul genunchiului poate determina desprinderea unui fragment de cartilaj care sa pluteasca liber in articulatie generand durere
2. tratamentul consta in excizie artroscopica

Leziunea ligamentelor incrucisate:

1. ligamentele sunt benzi de tesut cu rolul de a stabiliza articulatia
2. exista 2 ligamente la nivelul genunchiului ce pot fi reconstruite cu ajutorul artroscopiei: ligamentul incrucisat anterior si ligamentul incrucisat posterior, acesta din urma fiind foarte rar lezat
3. nu toate rupturile de ligament incrucisat necesita reconstructie; depinde de varsta, nivelul si tipul de activitate desfasurat
4. din pacate simpla sutura a capetelor rupte ale ligamentului nu este suficienta, fiind necesara reconstructia intregului ligament, o procedura mult mai elaborata si cu un timp de recuperare de minim 6 luni

Condromalacia patelei:

1. consta in macinarea cartilajului dintre rotula si femur, tradusa prin durere in portiunea din fata a genunchiului mai ales la urcatul si coboratul scarilor
2. tratamentul consta in debridarea („curatirea”) zonei afectate

Gonartroza (artroza genunchiului)

1. este afectiunea degenerativa a genunchiului in care cartilajul articular este suferind in diferite stadii si pe diferite suprafete
2. in functie de evolutia bolii se pot aplica diferite metode de tratament, de la debridarea artroscopica (curatirea  ), injectarea de solutii vascoelastice cu rol de restabilire a functiilor lichidului sinovial, la osteotomii de reaxare  ( „ indreptarea axului membrului „) si in final artroplastii cu proteze partiala sau totala de genunchi

Diagnostic si pregatire preoperatorie

Genunchiul suporta intreaga greutate a corpului, motiv pentru care este aproape inevitabila aparitia leziunilor specifice pe masura ce inaintam in varsta sau in timpul activitatilor sportive si a accidentelor nedorite.

Diagnosticul presupune o evaluare ortopedica formata din istoricul medical al bolnavului, examenul fizic al genunchiului, radiografii si, in anumite cazuri, RMN(rezonanta magnetica nucleara). Ortopedul va aduna date despre starea generala de sanatate a pacientului, despre tipul, localizarea si momentul aparitiei durerii, va efectua o serie de manevre asupra genunchiului pentru a determina mobilitatea, stabilitatea, zonele dureroase si forta musculara. Radiografia va furniza date despre starea formatiunilor osoase ( „pe radiografie sunt vizibile doar oasele, niciodata nu se va putea diagnostica o leziune ligamentara sau de menisc doar analizand o radiografie”), iar unele cazuri vor necesita o investigatie speciala numita RMN care ofera date precise asupra articulatiei si leziunilor de la acest nivel.

Coroborand toate datele evaluarii, medicul ortoped va emite un diagnostic prezumtiv stabilind daca sunteti sau nu un candidat pentru o interventie artroscopica.

Pregatirea preoperatorie presupune efectuarea unor analize medicale uzuale (teste de sange), o electrocardiograma si o discutie cu medicul anestezist. In unele cazuri sunt necesare indicatii speciale (de exemplu intreruperea unei anumite medicatii cu cateva zile inaintea operatiei) pentru a nu afecta bunul mers al interventiei.

IMPORTANT:

Comunicati-i medicului:

1. Daca sunteti sub tratament cu aspirina sau anticoagulante, deoarece tratamentul trebuie intrerupt cu aproximativ o saptamana inaintea operatiei
2. Daca aveti alergii la medicamente sau substante
3. Daca ati fost diagnosticat vreodata cu tromboza venoasa profunda
4. Daca in zilele premergatoare operatiei ati facut febra, frisoane, iritatii, tuse, arsuri sau leziuni ale tegumentelor.

Operatia  

Internarea se face cu cateva ore inaintea operatiei. Este important sa nu fi mancat sau baut NIMIC cu cel putin 8 ore preoperator (de regula dupa miezul noptii dinaintea operatiei nu aveti voie sa mancati sau sa beti-nici macar apa). Impreuna cu medicul anestezist se va stabili ce tip de anestezie vi se potriveste cel mai bine, rahianestezia care va „amorteste de la brau in jos” si va permite sa urmariti pe un monitor operatia si sa discutati in timp real cu medicul operator, sau, in unele cazuri, anestezia generala care va adoarme complet dar este mai solicitanta pentru organism.
Dupa instalarea anesteziei, se dezinfecteaza piciorul cu o solutie pe baza de iod, se monteaza o banda hemostatica ( un manson ce opreste partial circulatia sangelui prin picior) si se izoleaza cu campuri sterile zona de operat. Se fac 2 (sau 3) incizii de aproximativ 1 cm de o parte si de alta a rotulei prin care se introduc artroscopul si instrumentele necesare „rezolvarii” leziunii. In acest mod se repara sau se scoate meniscul rupt, se „curata” zonele de artroza sau membrana sinoviala inflamata si se extrag corpii liberi articulari. In cazul in care se constata o ruptura de ligament incrucisat anterior, reconstructia acestuia probabil nu se va efectua in acelasi timp operator. Reconstructia ligamentului incrucisat anterior presupune o interventie mai ampla, implanturi speciale, o perioada de recuperare de minim 6 luni, motiv pentru care de obicei se temporizeaza interventia.

La sfarsitul operatiei se folosesc 2 (sau 3) fire de sutura („copci”), pansament si o fasa elastica, dupa care pacientul este transportat la salon. Externarea se face dupa ce a trecut efectul anesteziei (cateva ore), pacientul plecand „pe picioarele lui” (uneori pot fi necesare carje), dar fara a avea voie sa conduca masina.

Primul control are loc la cateva zile dupa operatie, iar firele se scot la 7-10 zile.

Riscurile artroscopiei

Desi sunt mult mai mici decat in cazul unei interventii chirurgicale sangerande, riscurile totusi exista. Complicatiile sunt FOARTE RARE fiind influentate de varsta pacientului si de starea generala de sanatate a acestuia. Pot interveni complicatii legate de anestezie (va vor fi prezentate de medicul anestezist), infectii la nivelul inciziilor, cicatrici, mici sangerari, discomfort, slabiciune musculara a membrului operat. Aceste complicatii apar rar si sunt usor tratabile.

IMPORTANT

Anuntati medicul daca dupa operatie prezentati febra, frisoane, roseata persistenta la nivelul inciziilor, tumefactie (umflatura) importanta a genunchiului, dureri anormale in timpul mersului. O tumefactie moderata si un usor discomfort (jena dureroasa) sunt perfect normale in primele zile dupa operatie!!!

Recuperarea

Urmati cu strictete sfaturile ortopedului la externare!
O umflatura moderata este normala dupa operatie. Pentru reducerea acesteia mentineti piciorul elevat (ridicat pe 2 perne) si aplicati o punga cu gheata (nu direct pe piele) cate 10-15 minute pe ora in prima saptamana dupa operatie.

Ingrijirea plagilor postoperatorii presupune pansamete la 2-3 zile cu betadine, mentinerea curata si uscata a zonei operate.

In unele cazuri ortopedul recomanda folosirea carjelor sau a bastonului pentru a proteja membrul operat si efectuarea unor exercitii simple pentru intarirea musculaturii si recapatarea mobilitatii genunchiului.

Cel putin o perioada nu veti avea voie sa practicati sporturi ce solicita puternic genunchiul (fotbal, tenis, handbal etc.), in schimb inotul sau mersul pe bicicleta fiind benefice recuperarii rapide.

Perioada completa de refacere variaza in functie de tipul leziunii, de sensibilitatea si constiinciozitatea fiecaruia.  Daca lucrati la birou, va puteti intoarce la munca in prima saptamana dupa operatie. Restrictiile apar in ceea ce priveste munca fizica solicitanta, ridicarea greutatilor, catarari, practicarea anumitor sporturi si variaza ca timp in functie de leziune si se stabilesc de catre ortoped.

Concluzii

Un genunchi dureros nu este un genunchi normal!!! Daca ati suferit un traumatism la sport, un accident, daca genunchiul este umflat („apa la genunchi”), dureros sau blocat (nu il puteti intinde complet), consultati un medic ortoped, care va stabili ce tratament vi se potriveste mai bine.
Daca vi se propune artroscopia, retineti ca este o interventie scurta, cu riscuri minime si recuperare rapida ce poate rezolva simplu o serie de leziuni care, netratate, se pot agrava si va pot distruge genunchiul.